O zi la Universal Studios

18 iulie 2011

Trezirile de dimineata sunt din ce in ce mai dificile, ne-am obisnuit cu cele 9 ore de decalaj dar am si acumulat oboseala calatoriei. Azi ne-am hotarat pana la urma sa vizitam Universal Studios desi am ezitat indelung. In primul rand pentru ca, din cate am citit, nu inseamna numai vizita studiourilor, ceea ce ar fi interesant, ci e un soi de disneyland iar parcurile de atractii nu prea fac parte din lista noastra de obiective turistice. In al doilea rand chiar si atractiile care ar fi putut-o interesa pe Alex (simpson, jurassic park) se pare ca nu sunt pentru varsta ei iar in al treilea rand dar nu ultimul, pentru ca intrarea e destul de scumpa, 225$ pentru toti trei… Ezitam pentru ca nu stim daca merita banii astia, vedem oare altceva decat am vedea la Disneylandul de la noi?



Nu vom putea sti niciodata daca nu incercam asa ca hotaram sa mergem. Metroul ne-ar duce pana acolo, e direct din Hollywood, dar la sfatul receptionistului de la hotel alegem masina. Parcarea e 20$ insa economisim timp, banii de bilete de metrou si oboseala si daca tot avem masina… Ghidul nostru spune ca trebuie sa fim acolo la deschidere ca sa evitam aglomeratia, mai zice sa nu incepem cu Turul studiourilor cum face toata lumea ci sa ne repezim la atractiile din Lower Part (sunt trei parti: Lower, Upper si Back), sa le facem pe alea pana nu vine puhoiul (sunt doar doua, Jurassic park si Momia, pe noi ne intereseaza doar dinozaurii), apoi sa mergem in Studio Tour si la urma in Upper park sa facem Simpsonii si daca mai e altceva interesant pentru noi pe acolo.



Ajungem rapid pe freeway, nu am facut mai mult de 10 minute. Pentru 5$ in plus luam parcarea “preferred” ca sa fim mai aproape de intrarea in parc. In total, 20$ parcarea. Mai platim si cei 225$ pt intrarea in parc si iata-ne pe aleile colorate care deja rasuna de muzica la maxim. E devreme, parcul deschide la 9h00 si unele atractii incep la 9h30 iar altele chiar de la 11h00.







In fata la House of horror toata lumea asteapta sa vina ora deschiderii, sa apara directorul parcului (cica!) si sa zica “action” ca sa ne repezim fiecare spre atractiile preferate. E ceva lume dar nu buluc, e luni dimineata. La 9h00 apare directorul, un omulet pricajit, zice faimosul "action", lumea ia startul, incepe sa mearga din ce in ce mai repede apoi sa alerge. Noi nu ne grabim, Jurassic Park incepe la 9h30. In fata scarilor rulante care duc la Lower park, un gardian ne bareaza drumul, trebuie sa asteptam. Ne sfatuieste sa mergem la simpsoni pana atunci, acolo e deschis, dar preferam sa asteptam (ar fi trebuit sa-i ascultam sfatul poate, mai tarziu am stat la coada pentru ei).



La 9h30 fix, ne repezim impreuna cu altii pe scarile rulante, la Jurassic park inca nu e nimeni. Nu e nici o coada, miracol, ne urcam in barca si pornim. In ghidul nostru scrie ca atractia asta a costat 110 milioane de dolari, hai sa vedem pentru ce.











Barca urca putin si se opreste in fata unei porti de lemn, cand se deschide ajungem in Jurassic Park. Dinozauri enormi isi intind capetele spre noi, unii ne stropesc cu jeturi de apa, altii se bat pe o punga de pop corn. Alex tipa de incantare, dinozaurii sunt preferatii ei. Mai tarziu lucrurile incep sa scape de sub « control », o barca la fel ca a noastra dar cam ravasita e sediul unui dinozaur care roade niste haine, probabil turistii care plecasera inaintea noastra... Alex chiar crede ca e asa :-). O masina cade de pe un zid si se opreste la cativa cm de noi, lumea tipa, intram in tunel, suntem deja fleasca. La sfarsit, chiar inainte de "marele salt", apare din tavan o gura imensa de dinozaur care vrea sa inghita barca dar cadem in gol si primim jeturi de apa din toate directiile. Parca am iesit de sub dus. Alexandra e incantata, nu s-a speriat deloc, 110 milioane ca sa nu sperii nici macar un copil de 5 ani :-) Dar i-a placut si mai vrea. Ii promitem ca venim mai tarziu, ne uscam de bine de rau cu niste servetele, ocolim cu grija Momia si urcam iar spre Upper Park.









Trecem iar pe langa simpsoni, Alex ii adora, le stie toate episoadele pe dinafara desi nu le intelege mereu umorul si ironia (de ex, gluma ei preferata pe care o tot povesteste, e cand calugarita ii spune lui Homer ca e « casatorita cu jesus » iar el ii raspunde « da, bine, si eu sunt insurat cu WonderWomen" :-) ) Ea habar nu are ce inseamna nici una nici alta dar, nu stiu de ce, o amuza teribil :-). Hotaram sa nu mai tinem cont de sfatul ghidului (trebuia sa mergem la Studio Tour dupa parerea lui) si intram la simpson. Aici asteptam un pic, deja incep sa apara cozile din pacate. Atractia e de fapt un 4D, stam intr-un fel de masinute care se misca si suntem proiectati direct intr-un film horror… E cam mult pentru alex care sta cu ochii inchisi aproape tot timpul. Am bifat-o si pe asta, nu am mai face-o a doua oara.



La studio tour ne asteapta o coada de 40 min. Din fericire, coada e orientata in asa fel incat sa fie in miscare tot timpul, e la umbra si brumizatoarele imense trimit vapori racorosi. Timpul trece mai repede astfel, suntem deja in autobuzele care ne vor arata studiourile unde s-au filmat atatea filme si seriale celebre. Pe alocuri se filmeaza si acum..







Turul dureaza 40 min, ne arata decorurile din carton iar in acelasi timp pe ecranele din autobuz sunt transmise scenele din filmele care s-au facut in locul respectiv.  Ca sa nu ne plictisim prea tare, intram direct in « filme », patrundem in grota lui King Kong unde suntem atacati de paienjeni uriasi (datorita ochelarilor 3D care ni s-au distribuit la plecare), intr-un tunel de metrou unde are loc un incendiu si un cutremur etc... mai las surprize pentru cei ce vor veni dupa noi aici:-) Vedem decorurile din diverse filme, desperate housewifes (se filmeaza chiar acum pentru un nou sezon), un boeing adevarat prabusit , rechinul lui Spielberg, turnul din "back to the future" etc. In concluzie, destul de interesant…



















Ne e foame, in parc mancarea nu e f scumpa (la fel ca in oras, 6$ un sandvis... din care eu nu pot manca decat jumatate) in schimb apa da, e 3$ sticluta. Mancam un sandvis la un « bistro frantzuzesc » unde se danseaza french cancan si apoi alex vrea sa mai vada odata dinozaurii… Ne intoarcem si de data asta stam peste 40 min la coada. Din fericire e acelasi tip de coada ca si la studio Tour, una care se misca tot timpul, ca un sarpe urias. De data asta suntem asezati chiar pe primul rand al barcii si iesim de acolo uzi chiar pana la piele…









E prea mult chiar si pentru alex, vrea la hotel, si noi la fel. Trebuie sa ne schimbam si sa ne tragem sufletul dupa atatea emotii si caldura . Mergand spre iesire mai facem cateva poze cu personajele care se plimba prin parc si ne prabusim apoi pe scaunele fierbinti ale masinii... Bine ca n-am ales metroul.



















Nu ramanem prea mult la hotel, ne schimbam si iesim iar sa profitam de ultima seara in LA, maine plecam spre orizonturi mai linistite (speram).

Nu am vizitat inca magazinul de pantofi, intram sa vedem cu ce seamana pe dinauntru. E enorm, pantofi cat vezi cu ochii… Nu luam nimic din pacate, nu mai avem loc in bagaje oricum si ar trebui sa stam cateva ore in magazin ca sa putem alege ceva...



Ajungem pe Walk of Fame, s-au aprins luminile la teatru si hard rock café, parca incepe sa semene cu o strada celebra si nu cu o ulita de orasel de provincie. Cascam gura la jumatea de om de la muzeul Guiness Book, cum reuseste?? Ne holbam prin magazinele de suveniruri, la stelele de pe jos… se face tarziu, intram la o pizzerie din centru comercial de langa teatru si Alex imi adoarme in brate… A fost prea mult chiar si pentru noi.