Din nou la drum: spre Corsica

12 august 2011

Nici nu s-au odihnit bine valizele ca iar le punem la treaba. De data asta destinatia nu mai e atat de spectaculoasa ca vestul salbatic (desi locurile tot salbatice sunt... si locuitorii tot cam asa:), cel putin nu pentru noi: mergem in Corsica. Nu suntem insa decat pe jumatate turisti, ca in fiecare an mergem in vizita la bunica alexandrei, mi-nana cum se zice prin locurile alea (cica).
Avem in plan balaceala in piscina si in mare, cautatul de crabi prin nisip dar nu numai. Desi insula nu e prea mare, recunosc ca  nu am vizitat mare lucru pana acum, speram ca de data asta sa facem o exceptie si sa vedem si alte locuri decat sudul insulei daca tot ne-am obisnuit cu calatoriile lungi.

Pentru cine nu stie, Corsica e o insula mai mica decat Sicilia sau Sardinia dar drumurile sunt anevoioase. Nu exista autostrazi iar soseaua serpuiste mult printre dealuri si munti f inalti (cel mai inalt are 2800m plus multe alte varfuri de peste 2000m) asa ca pentru a ajunge dintr-un loc in altul e nevoie de rabdare si calm. Mai ales in august cand drumurile si asa inguste sunt pe deasupra si pline de turisti.

Deocamdata, destinatia noastra finala e in sud, langa Porto Vecchio, intr-un sat raspandit pe dealuri, Sante Lucie de porto vecchio. Sau ar trebui sa-i dau numele in limba corsa, aici daca inscriptiile de pe sosele nu sunt bilingve, au grija locuitorii sa le faca astfel. Sau sa le ciuruiasca cu gloante cand nu le place numele scris in franceza, asta fiind una din distractiile principale ale localnicilor (v-am zis ca e tot un fel de vestul salbtic?:))
Porto Vecchio e deci Portu Vecchiu iar Sainte Lucie e, evident, Santa Lucia. Cum o sa remarcati imediat, limba de aici seamana in mod straniu cu limba româna. Nu va inchipuiti ca toata lumea vorbeste in corsicana, in mod normal toata lumea vorbeste franceza cu un accent usor cantat si in care ultimele silabe sunt aspirate. Dar in ultima vreme din cand in cand se mai aude cate o conversatie intr-un restaurant sau la colt de strada. Iar asta e, evident, limba faimoaselor cantece corsicane, polifonice. Pentru cine n-a auzit niciodata, aici:

Avionul nostru decoleaza spre seara, vom ajunge aproape de miezul noptii la Figari, aeroportul din sudul insulei (nu e singurul,  mai e unul in nord la Bastia, si altul in vest, la Ajaccio). De maine pornim in explorari

Pana atunci:
Pace e Salute

- continuare: Balaceala si Purtivecchju