Balaceala si Purtivecchju

13 august 2011

E prevazut sa ajungem noaptea pe aeroportul din Figari, e prima oara cand ajungem atat de tarziu aici. Aeroportul e mic, abia cat o autogara, dar speram ca macar pistele de aterizare sa aiba dimensiuni normale. Avionul se apropie de sol, asteptam zguduitura de rigoare cand rotile ating asfaltul... si nu se aude nimic, dimpotriva, vedem ca luminile se indeparteaza si avionul isi ia avant sa se ridice din nou. Lumea se priveste surprinsa dar nimeni nu indrazneste sa articuleze ceva. Cand ajunge din nou sus, comandatul isi ia o voce vesela si ne spune ca "e vant puternic, aterizarea a esuat, dar o sa "incerce" din nou". Inghitim in sec, sa "incerce" doar? In sfarsit, a doua oara e cea buna, avionul reuseste sa se opreasca dupa o zguduitura zdravana. Coboram direct pe pista, vantul bate destul de puternic dar macar e vant cald. In sfarsit, miroase a vara.

Dimineata alexandra vrea sa se balaceasca in piscina imediat cum sare din pat ca doar "de aia am venit aici". :)) De vreo doua zile ne ameninta ca va fi primul lucru pe care il va face cand se trezeste in Corsica, si azi reuseste sa-si atinga obiectivul.

O scoatem cu greu de acolo si pornim la plimbare spre Porto Vecchio, orasul principal din sudul insulei. Pana acolo avem de mers vreo 30 km si drumul e plin de masini, aproape ca uitasem cum e in ambuteiaje. Uite de ce erau soselele pariziene pustii in august, toata lumea s-a mutat aici. Dealtfel si noi mergem sa ne intalnim cu vecinii nostri de acasa, si ei in vacanta tot pe meleagurile astea. am decis sa bem o bere impreuna daca tot nu ne vazuram de vreo saptamana de cand au plecat:)

Porto vecchio e de fapt un orasel de cateva mii de locuitori care vara isi inzeceste populatia. Si asta n-ar fi nimic dar preturile o iau razna de tot., totul e mult mai scump decat pe continent. Faptul ca e o insula si marfurile ajung cu vaporul nu e singurul motiv, de fapt, cum nu exista industrie si nici alte surse de venit, insularii traiesc in principal din turism si asta dureaza doar doua luni pe an. (Porto Vecchio inca e o exceptie, aici functioneaza si cateva saline.)

Cum ati inteles desigur, Corsica e o insula si aici traiesc "insulari":). E al doilea colt de lume despre care am auzit sintagma "e superb, pacat ca e locuit" :) Corsicanii sunt cunoscuti ca nationalisti, orgoliosi si carora le place sa faca un pic pe grozavii. O pusca sau un exploziv acolo nu-s niciodata de prisos la casa omului, dealtfel, distractia prinicipala e ciuruitul cu gloante al indicatoarelor de pe sosele si din cand in cand 'plasticarea' (adica explodarea) vreunui magazin sau restaurant al carui patron nu plateste "impozitul nationalist". E un cliseu desigur (cine a vazut filmul Filiera Corsicana stie despre ce vorbesc, cine nu, il recomand,e amuzant si instructiv) dar cu un sambure de adevar.

Motivatiile trebuiesc cautate in trecut, corsicanii sunt o populatie de munte care a fost mereu atacata, supusa, invadata. Si "sechelele" s-au pastrat pana azi sub forma de neincredere accentuata fata de "straini" (care sunt numiti in mod mai mult sau mai putin peiorativ "pinzuti" si uneori sunt pofiti mai mult sau mai putin voalat "fora" = afara:-) dar si fata de autoritatile statului.

Dar asta nu impiedica milioanele de turisti sa vina si sa revina in fiecare an in Corsica cu aceeasi mare placere. Corsicanii sunt neincrezatori si sumbri? ei si? Aici vinul e facut in corsica, carnatii mezelurile sunt corsicane, branza la fel, pana si apa minerala e locala. Coriscanii sunt deci corsicani si asa vor sa ramana. Cine poate sa le poarte pica pentru asta?:)

- continuare: La tara in Corsica

articol precedent: Din nou la drum: spre Corsica