 |
| Zabriskie point la rasarit |
 |
| Pe fundul marii |
 |
| 45C |
 |
| Prin Death Valley |
Un rasarit de soare in Death Valley e o ocazie unica care nu se rateaza indiferent cat de prost am fi dormit noaptea. Asa ca iata-ne in picioare in formatie completa la 6H00 dimineata. Inclusiv alex pe care speram sa o las dormind dar de fapt ea se trezeste prima si vrea neaparat sa profite si ea de rasarit. Sarim din pat direct in masina, o sa avem timp de cafea si mic dejun mai incolo. Mergem spre Zabriskie Point, e cel mai aproape si unul din cele mai spectaculoase la rasarit. Deja sunt acolo vreo 20 de matinali ca si noi. Dar spectacolul jocului de lumini peste peisajul lunar merita efortul trezirii de dimineata...
Dupa ce admiram rasaritul nu ne repezim imediat spre paturi ci continuam pana la Devil's golf course, terenul de golf al diavolului... de fapt pe aici toate sunt ale "devil"-ului, nu prea au avut imaginatie cei care le-au pus numele (sau erau speriati rau:) E o intindere de gloduri (nu stiu cum sa le zic altfel) tari de pamant amestecat cu sare. Un peisaj de alta planeta ca mai toate de pe aici.
Cand ajungem inapoi la hotel sunt deja 40C si nu e nici macar 7H00. Ne oprim la "general store" de la intrarea in ranch sa ne luam un suc de portocale pentru micul dejun. La casa ne intampina "Catalin/ Romania" dupa cum scrie pe insigna de angajat al hotelului. Remarcasem ca majoritatea sunt din tarile de est, ieri ne primise o poloneza. Schimbam cateva cuvinte in romaneste aici in mijlocul a niciunde, el ne marturiseste ca nu mai vazuse decat vreo doi romani de 2 luni de cand e pe aici.
Pe la 10h00 cand furnalul e in plina actiune si atinge 45C incarcam bagaje in masina si plecam la descoperirea vaii moarte... de fapt pare moarta insa o multime de animale traiesc bine mersi si la temperaturile astea. Dar peisajul de unde vegetatia e aproape absenta, caldura si pietrele goale dau impresia unei alte planete, ostile vietii.
Mergem cateva mile pana la Sand dunes, un loc cu dune de nisip ca in Sahara... aici in mijlocul americii! Coboram si incercam cativa pasi insa nisipul e fierbinte, vantul si aerul si mai si asa ca ne urcam repede in masina. Bem apa tot timpul dar parca tot degeaba.
Agrandir le plan
Nu putem sa plecam fara inca o tura la artist drive, muntii ca o paleta de culori a unui pictor urias (devil??). Drumul trece printre munti de ... pietris colorat, am impresia unui santier care a ramas asa incremenit in proiect (i-as fi zis santierul diavolului ca tot are trecere pe aici)
Apoi, pentru o ultima privire, urcam pana la 1500m la Dante's View (v-am zis ca e o obsesie prin partie astea) de unde se vede panorama intregii Death Valley. Impresionant.
Am suferit putin de caldura si noi si masina (care devenise o cutie fierbinte, nu ne puteam atinge de geamuri atat de tare ardeau) dar a meritat sa vedem locul asta unic pe planeta. Doar alex nu a fost incantata de el, dimpotriva, zice ca totul e mort si ca ea vrea sa vada Valea vietii sau Valea Vie:))
Intr-un tarziu luam drumul Barstow-ului; ca sa ajungem la autostrada avem insa de parcurs 50 mile prin alt desert, de jur imprejur doar preerie si tufe de maracini printre care se ridica tornade de praf ca niste coloane subtiri; in zare se vad muntii Sierra Nevada.. Suntem insa aproape singuri pe sosea. Unde au disparut cu totii? turisti, camioane etc?? I-am regasit mai tarziu pe autostrada ce duce de la Baker la Barstow, pe langa desertul Mojave. Acolo era plin si de camioane si de localnici si de turisti, ca o zi aglomerata de periferic parizian. uff, incepem deja sa ne simtim ca acasa:)
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire