Los Angeles nu trebuie judecat prea repede asa cum am facut acum doi ani cand l-am decretat un fel de suburbie cat vezi cu ochii. De fapt are farmecul lui daca te obisnuiesti cu personalitatea, cu strazile, cu modul de a circula si in general cu felul lui de a fi.
Azi nu am pornit prea devreme sa mai descoperim inca o parte (minuscula) din LA, dimineata am dedicat-o bagajelor si rezervarilor de locuri pentru avionul de maine. Oricum nici nu am fost in stare de functionare decat dupa vreo 2 paracetamol, un aleve (merci D) si o cafea americana dreasa cu doua plicuri de ness... Probabil ca trebuie sa fi nascut aici pentru ca organismul sa aiba capacitatea de a suporta diferente bruste de temperatura de la un cartier la altul, de la o ora la alta ... Ca sa nu mai zic de aerul conditionat reglat in mod sistematic pe temperatura de la polul nord.
Pana la urma ne-am urnit de acasa iar strazile largi si colorate ale LA, oamenii imbracati lejer asezati in terase insorite si-au facut efectul si mi-au redat cheful de descoperiri. Orasul asta degajeaza optimism si chef de vacante, cred ca e destul de dificil sa locuiesti aici si sa trebuiasca sa mergi la servicu...
Directia noastra de azi era Page Museum, La Brea Tar Pits, groapa de asfalt in care se descopera tot timpul fosile de mamuti si alte animale disparute. E un muzeu de paleontologie si alex le adora chiar daca de data asta nu sunt dinozauri acolo. In prima faza GPS-ul ne duce insa cu 5000 de numere mai departe decat destinatia noastra si asta nu e de ici de colo, inseamna cel putin 30 min de mers cu masina. Nu ne suparam, orasul e vesel, strazile largi, condusul lejer (daca nu intram pe freeway si n-avem de gand) Muzeul se afla intr-un parc, pe Wilshire Bulevard si nu merita cine stie ce atentie dar plimbarea e placuta si expozitia interesanta (mai ales pentru copii).
Ajungem pe Hollywood Blvd, pe Walk of fame, -adica bulevardul cu stele pe trotuar- spre sfarsitul dupaamiezii cand petrecerea e in toi. Muzica tare, elvisi, maicali, supermani si transformersi, toata panoplia hollywoodului se plimba pe strada printre turistii ametiti care nu stiu daca sa se uite in jos la stelele de pe trotuar, in sus la scarile de oscar sau drept inainte la spectacolul strazii. Ne e foame deci intram la Hooters, restaurantul unde fete mai mult sau mai putin imbracate (mai putin) servesc cola si hamburgeri. Locul e celebru si trebuia sa-l incercam si pe asta, interesul e mai mult cel al unui privitor masculin altfel nu are nici unul.
Intram la muzeul recordurilor Guiness Book, unele mai absurde ca altele. Nici asta nu e cine stie ce, nu merita intrarea dar alex a fost incantata, macar atat.
